În societatea civilă modernă, jurnalismul social are o importanță deosebită. Este un instrument de control public și de reglementare a diferitelor procese. La nivel mondial, jurnalismul este o parte integrantă a guvernării democratice. Odată cu apariția internetului, acest fenomen are noi posibilități. Peste tot în lume, inclusiv în Rusia, chiar sunt create resurse speciale pentru a uni jurnaliștii și cetățenii. Site-ul continentalist, o platformă pentru jurnalismul social, poate servi ca exemplu. Să vorbim despre esența acestui fenomen social, care sunt sarcinile și metodele sale.
Jurnalismul ca activitate
Apariția jurnalismului se datorează nevoii de a satisface nevoile de informare ale oamenilor. Pentru o viață de calitate, oamenii trebuie să fie ghidați în evenimente, pentru a primi informații în timp util despre starea societății și a mediului. Jurnalismul este un mijloc de comunicare între grupurile sociale, între un individ și societate și asigură contacte neîntrerupte între diferiți subiecți ai societății.
Ca activitate, jurnalismul include colectarea, procesarea, stocarea și diseminarea informațiilor. Principala formă în care apare informația în jurnalism este știrea. Mass-media informează oamenii despre ce, unde, când și de ce s-a întâmplat. Astfel, jurnaliștii formează agenda informațională și influențează interpretarea evenimentelor de către public. De aceea, această activitate este adesea numită „a patra putere”.
Jurnalismul ca instituție socială asigură stabilitatea și durabilitatea societății. Are o structură extinsă sub formă de redacții, editori, servicii de presă, agenții de știri și sistemul de educație pentru jurnalism. În societățile democratice, se acceptă în general că jurnalismul este un domeniu independent al activității sociale care își propune să-și îndeplinească funcțiile specifice. Astăzi, jurnalismul este obligat să se schimbe, pe măsură ce are loc transformarea mediului informațional. Oamenii pot primi deja informații nu numai din mass-media - ei înșiși pot deveni o sursă și traducător de știri. Acest lucru duce la apariția de noi varietăți de jurnalism.
Funcțiile sociale ale jurnalismului
Cea mai importantă și prima funcție a jurnalismului este comunicativă. Adică este conceput pentru a stabili contacte între oameni și grupuri sociale. Interacțiunea jurnalistului, autorităților și publicului este cea mai importantă sarcină cu care se confruntă acest tip de activitate.
A doua funcție este ideologică. Jurnalismul ca fenomen social influențează percepțiile și viziunile lumii. Acționează ca un instrument de traducere a normelor și a modelelor de comportament aprobate social. Jurnalismul este considerat ca un mijloc de influențare a conștiinței de masă și este adesea reproșat pentru părtinirea de către diverse forțe politice.
O altă funcție este organizațională. Mass-media asigură interacțiunea oamenilor și a comunităților în dezvoltarea diferitelor judecăți și idei. Astfel, jurnalismul social critică percepțiile și ordinele publicului dominant și ajută oamenii să dezvolte o atitudine obiectivă față de faptele realității.
Cea mai importantă funcție a jurnalismului este și informarea. Mass-media este concepută pentru a menține conștientizarea publicului despre ceea ce se întâmplă în lume. Mai mult, selecția de fapte și evenimente pentru acoperire este adesea asociată cu funcțiile de mai sus.
Jurnalismul este chemat și la educarea și educarea oamenilor.
Și o altă funcție a acestui tip de activitate este să distreze publicul. Un jurnalist trebuie să găsească un echilibru armonios între aceste funcții, fără să se abată de la nici o parte.
Conceptul și esența jurnalismului social
În mare, tot jurnalismul este social, deoarece servește interesele societății. Prin urmare, există diferențe între specialiști în definirea acestui concept. În general, acest concept înseamnă un sistem de genuri și metode de acoperire a subiectelor legate de viața oamenilor, probleme de realizare a drepturilor și libertăților cetățenilor. Potrivit cercetătorilor, în conceptul de jurnalism social sunt incluse următoarele aspecte:
- reflectarea mediatică a problemelor din sfera socială a societății;
- analiza subiectelor și evenimentelor legate de realizarea libertăților cetățenilor, cu dezvoltarea unor personalități cu drepturi depline;
- prezența genurilor și metodelor speciale de prezentare a informațiilor despre problemele sociale și viața oamenilor;
- implicarea cetățenilor în procesul de creare a materialelor jurnalistice;
- inițierea și supravegherea proiectelor sociale care contribuie la îmbunătățirea vieții cetățenilor și a societății în ansamblu.
Astfel, esența acestui concept este că este o informație relevantă despre starea și viața societății.
Subiecte și probleme cheie
Timp de mai mulți ani, subiectele politice și de divertisment au dominat jurnalismul intern. Mass-media a încercat să satisfacă nevoile oamenilor aflați în relaxare, precum și să-și crească veniturile datorită popularității rapide. Problemele sociale nu sunt profitabile și, prin urmare, au rămas mult timp la periferia intereselor jurnaliștilor. De la începutul anilor 2000, a existat o inversare a interesului pentru problemele sociale. Jurnaliștii au început din nou să acopere viața oamenilor obișnuiți, cu problemele și preocupările lor de zi cu zi. Așa că a început să contureze principalele subiecte ale jurnalismului social:
- acoperirea oportunităților și a formelor de autoorganizare a cetățenilor pentru a-și afirma drepturile și libertățile;
- activitățile diferitelor organizații publice implicate activ în transformarea vieții societății, inclusiv fundații caritabile, întreprinderi sociale, centre de consiliere, etc.;
- acoperirea problemelor grupurilor vulnerabile: familii mari și monoparentale, șomeri, migranți, vârstnici și cetățeni singuri;
- participarea la rezolvarea problemelor tineretului: ocuparea forței de muncă, dependența de droguri, alcoolism, acces la educație, criminalitate, SIDA și hepatită, activități ale organizațiilor de tineret;
- diseminarea ideilor societății civile;
- subiecte legate de educația morală a cetățenilor;
- politica economică și socială a statului și formele punerii în aplicare a acesteia.
Astfel, gama de probleme acoperite de jurnalismul social sau cetățean este extrem de mare și necesită o atenție specială din partea jurnalistului și a abilităților sale profesionale speciale.
Poziția publică a unui jurnalist
Profesia unui jurnalist necesită de la el, pe de o parte, obiectivitate și imparțialitate în raportarea la evenimente, iar pe de altă parte, necesită o poziție activă, pronunțată. Găsirea unui echilibru între aceste două cerințe este una dintre sarcinile importante ale unui jurnalist profesionist. Conceptul de poziție socială în jurnalism implică faptul că autorul are materiale de opinie exprimată asupra principalelor probleme ale vremii noastre. Un jurnalist trebuie să înțeleagă clar care sunt binele, dreptatea, răul, viciul etc. În caz contrar, el nu va putea expune deficiențele și va proclama valori aprobate social. Munca în domeniul jurnalismului social presupune că autorul are propria poziție, atitudine față de problemă, dar este capabil să ofere publicului întreaga gamă de opinii posibile, astfel încât cititorul sau privitorul din sortimentul de puncte de vedere depuse imparțial să-l găsească pe cel mai apropiat de el. Dezvoltarea unei poziții sociale cu un jurnalist este facilitată de:
- o înțelegere clară a locului și rolului lor în societate;
- orientarea în structura relațiilor sociale și o idee a forțelor motrice ale societății;
- înțelegerea esenței posibilelor contradicții sociale și a consecințelor acestora;
- conștientizarea rolului indivizilor și cetățenilor în rezolvarea problemelor sociale.
Moduri de a prezenta poziția socială a unui jurnalist
Pe măsură ce jurnalismul social se dezvoltă, există tot mai multe oportunități de a exprima opiniile autorului. Acest lucru se datorează apariției de noi formate și dezvoltării formelor de gen. Jurnaliștii au astăzi ocazia să mențină bloguri personale, să scrie coloane în diverse publicații, să comenteze materialele colegilor și să acționeze ca experți în diverse programe. Principalele forme de manifestare a poziției sociale a unui jurnalist sunt:
- apărarea directă a punctului său de vedere, în acest caz el nu acordă atenție altor opinii, își trage în mod rezonabil linia;
- o opțiune mai ușoară este aceea de a prezenta puncte de vedere diferite și de a oferi argumente în favoarea propriei opinii;
- compromis, luând în considerare diverse puncte de vedere și netezirea situațiilor de conflict;
- o prezentare imparțială a faptelor, în care alegerea poziției rămâne în funcție de public.
Forme și metode de bază
Sarcinile diverse ale jurnalismului social necesită un arsenal mare de forme de prezentare. Publicul nu trebuie să se plictisească sau să fie prea neplăcut să citească (sau să privească programe) despre problemele societății, dar, în același timp, publicul nu trebuie să fie în niciun caz indiferent. Prin urmare, arsenalul unui jurnalist angajat în probleme sociale include genuri cu putere mare implicând. Este vorba de eseuri, rapoarte, interviuri, foile, articole problematice. Un public modern dorește să primească informații într-un mod viu, interactiv, astfel încât apar noi metode de prezentare a faptelor și evenimentelor. Cercetătorii observă că astfel de forme noi sunt genuri „știri cu fața umană”, diverse forme de discuții, materiale analitice cu acces la recomandări practice, examinare publică, coloane de autor și editoriale, publicarea scrisorilor și recenzii pentru cititori. Publicațiile de pe Internet vă permit să organizați feedback cu cititorii, să îi influențați folosind imagini text, audio și video.
Sarcini și Obiective
Jurnalismul social modern este conceput pentru a rezolva multe probleme diverse. În primul rând, are ca scop ajutarea unor persoane specifice care se găsesc în situații dificile. Jurnaliștii vorbesc despre problemă, ajută la găsirea de soluții și atrag atenția publicului și a autorităților competente.
O altă sarcină este descoperirea de noi probleme sociale, analiza lor, evaluarea, discuțiile ample. Jurnaliștii trebuie să monitorizeze dinamica sferei sociale, să detecteze fluctuațiile pozitive și negative și să dezvolte o poziție comună asupra problemelor identificate.
Jurnalismul social este, de asemenea, chemat să mențină un echilibru al intereselor publice, reprezentând pozițiile diferitelor grupuri sociale. În plus, jurnaliștii pot oferi sprijin moral oamenilor care se găsesc în circumstanțe de viață dificile.
Scopul principal al jurnalismului social responsabil este de a asigura stabilitatea sistemului social. Prin urmare, jurnaliștii ar trebui să caute modalități de interacțiune armonioasă între diferite grupuri sociale și opțiuni de rezolvare a problemelor care ar reduce tensiunea socială.
Jurnalism rus semnificativ social
Cercetătorii consideră că, în vremurile sovietice, jurnalismul nu îndeplinea pe deplin funcțiile de sprijin social și de protecție a societății, deoarece sarcina sa principală era să servească ideologia dominantă. În timpul perestroika, această disciplină s-a concentrat pe deservirea diferitelor forțe politice și economice și din nou nu a fost pe deplin socială, întrucât a atras atenția asupra problemelor, dar nu a căutat să mențină stabilitatea sistemului social, ci, dimpotrivă, a subminat-o, erodând sistemul evaluărilor morale. Era jurnalismul negativismului, simplificărilor, incompetenței. A făcut mai mult rău social decât bine. Prin urmare, teoreticienii spun că jurnalismul social în Rusia se conturează abia la începutul secolului XXI. În acest moment, se formează o cerere pentru jurnalismul activ, care nu numai că indică puncte problematice, dar încearcă să găsească o cale de ieșire din situații dificile. Atunci sistemul jurnalismului neprofesional începe să se contureze, se mai numește și jurnalism civic.
Site-uri principale
Internetul a devenit un mediu excelent pentru dezvoltarea jurnalismului social responsabil. Primele platforme pentru materiale sociale au fost blogurile și coloanele de pe diverse site-uri. Însă treptat, platformele speciale au început să se formeze, unind autori și cititori în jurul subiectelor sociale sensibile. Una dintre primele astfel de platforme a fost site-ul Medium. Cu toate acestea, comercializarea a ucis treptat o idee utilă și a transformat conținutul său într-un flux de materiale personalizate și plătite.
Ulterior, a apărut site-ul de știri E-News.su, care se poziționează ca o platformă pentru jurnalismul social, deși acesta este mai mult un jurnalism alternativ. Aici nu încearcă să atragă atenția asupra problemelor persoanelor sau persoanelor defavorizate, ci evidențiază fapte care nu găsesc spațiu pe alte site-uri.
Cea mai cunoscută platformă este cont.ws, care este, de asemenea, doar pe nume este social. De fapt, autorii site-ului încearcă să atragă atenția cititorilor cu fapte prăjite, titluri puternice, senzații nesigure.
Ultima este Continentalist, o platformă pentru jurnalism social, după cum spune și numele site-ului.
Toate aceste site-uri sunt similare prin faptul că reunește autori care scriu pe subiecte de interes pentru ei. Conform recenziilor, aceasta este o comunitate de autori neprofesionisti. Sarcina acestor oameni este să nu păstreze interesele segmentelor defavorizate ale populației - ei încearcă să crească traficul de pe site-uri și să câștige bani. În prezent, nu există platforme complete pentru jurnalismul social, dar există platforme care își furnizează resursele pentru discursurile jurnaliștilor sociali responsabili. De exemplu, site-urile postului de radio Echo of Moscow sau compania de televiziune Dozhd.
