Astăzi, în multe țări ale lumii, se urmărește o politică a cursului de schimb controlat al monedei naționale, pentru care băncile centrale de stat efectuează așa-numitele intervenții valutare optimizate pentru o anumită valoare a monedei interne. La urma urmei, dând drumul la moneda națională în înot gratuit, puteți avea probleme în economie. Care este intervenția băncii centrale și cum se desfășoară acest lucru - acest lucru ar trebui să fie examinat mai detaliat.
Definiția intervenției
Intervenția valutară este o tranzacție unică pentru cumpărarea sau vânzarea de monedă străină în Federația Rusă, realizată de Banca Rusiei. Mai mult, volumul intervenției valutare este de obicei destul de mare. Scopul lor este de a reglementa moneda națională în interesul statului. Practic, astfel de acțiuni sunt puse în aplicare pentru a consolida moneda națională, dar uneori pot fi orientate spre slăbirea acesteia.
Astfel de operațiuni pot afecta semnificativ atât piața valutară în ansamblu, cât și rata unei anumite monede. Intervențiile valutare sunt inițiate de Banca Centrală a țării și, practic, sunt principala metodă de conducere a politicii monetare. În plus, reglementarea relațiilor valutare, în special atunci când vine vorba de țări din lumea a treia, are loc împreună cu alți participanți la FMI. Pentru a participa la astfel de evenimente, sunt implicate bănci și trezorerii, iar manipulările sunt efectuate nu numai cu valute, ci și cu metale prețioase, în special cu aur. Intervenția valutară a Băncii Centrale se realizează exclusiv prin acord prealabil și se desfășoară la date specifice, stabilite în prealabil.
Mecanisme de ridicare și scădere a monedei naționale
De fapt, mecanismul de reglementare a monedei naționale este foarte simplu și este construit pe baza principiului „ofertei și cererii”. Dacă este necesară creșterea valorii banilor autohtoni, Banca Centrală a țării începe să vândă activ bancnote străine (în principal dolarul), și orice altă monedă convertibilă poate fi folosită. Astfel, intervenția Băncii Centrale duce la o supra-finanțare (oferta crescută) de monedă străină pe piața financiară. În același timp, Banca Centrală cumpără moneda națională, ceea ce creează o cerere suplimentară pentru aceasta, ceea ce face ca rata să crească și mai rapid.
În mod exact opus, Banca Centrală efectuează o intervenție în monedă care vizează slăbirea monedei naționale, pe care încep să o vândă activ, nepermițând creșterea valorii acesteia. Cumpărarea bancnotelor străine duce la lipsa artificială a acestora pe piața internă.
Tipuri de intervenții valutare
Este de remarcat faptul că intervenția Băncii Centrale nu înseamnă întotdeauna achiziționarea și vânzarea unei cantități mari de monedă, o procedură fictivă poate fi efectuată din când în când, uneori se numește verbal. În astfel de cazuri, Banca Centrală face un fel de zvon sau „rață”, ca urmare a faptului că situația de pe piața valutară se poate schimba vizibil. Uneori, intervenția fictivă este utilizată pentru a îmbunătăți efectul intervenției în monedă reală. De asemenea, foarte des, mai multe bănci își pot uni forțele pentru a obține rezultatul dorit.
Practica arată că intervențiile verbale sunt utilizate de băncile centrale mult mai des decât reale. Un rol major în astfel de cazuri îl are factorul de bruscă. În orice caz, intervenția Băncii Centrale menită să consolideze tendința existentă pe piața valutară este de obicei mai reușită decât manipulările care vizează inversarea acesteia.
Intervenția valutară pe exemplul Japoniei
Istoria cunoaște o mulțime de cazuri de manipulare pe piața valutară. De exemplu, în 2011, din cauza dificultăților din economiile Statelor Unite și ale Uniunii Europene, Japonia a trebuit să ajusteze cursul de schimb al monedei naționale, iar autoritățile țării au fost nevoite să o reducă. Ministrul Finanțelor din Japonia a spus că speculațiile pe piața valutară au condus la o supraevaluare a yenului față de bancnotele străine, iar această stare de lucruri nu corespunde stării economiei țării. Ulterior, s-a decis ajustarea yenului în combinație cu Banca Centrală a țărilor occidentale, pentru care Japonia a făcut mai multe tranzacții importante pentru achiziționarea de valută străină. Introducerea a trilioane de yeni pe piața valutară a ajutat la scăderea cursului de schimb cu 2% și la echilibrarea economiei.
Utilizarea pârghiei financiare în Rusia
Un exemplu izbitor de aplicare a levierului financiar în Rusia poate fi observat încă din 1995. Până în acel moment, Banca Centrală vindea valută străină pentru a reglementa cursul de schimb al rublei, iar în iulie 1995 a fost introdus principiul coridorului valutar, conform căruia valoarea monedei naționale ar trebui menținută în limitele stabilite și într-o anumită perioadă de timp. Cu toate acestea, schimbările din economia globală până în 2008 au făcut ca acest model de politică monetară să fie ineficient, după care a fost introdus un coridor cu două monede. În acest caz, rubla a fost reglementată pe baza relației sale cu dolarul și euro. Într-un fel sau altul, Banca Centrală efectuează intervenții valutare, în urma acestei politici monetare.
Evenimentele din 2014-2015 au afectat rodnicia intervențiilor valutare efectuate de Banca Centrală a Rusiei, astfel încât manipulările sale recente nu au dat rezultatul dorit. Scăderea prețurilor la petrol, reducerea asociată a rezervelor Băncii Centrale și nepotrivirea bugetului fac ca intervențiile în monedă să fie iraționale și inutile.
