Biblioteca Națională din Bulgaria numită astfel Sf. Chiril și Metodiu (NBKM), situat în Sofia, are unul dintre cele mai bogate arhive din punct de vedere al numărului de unități și varietate de materiale. Fondată în 1878, NBKM a fost extinsă semnificativ în 1931 după achiziția a milioane de documente otomane. Astăzi, colecția Departamentului de Est al NBKM (Kolektsiya na Orientalski Otdel) conține peste 1000 de registre, mai mult de un milion de documente individuale din toate provinciile Imperiului Otoman, referitoare la perioada cuprinsă între secolele XV și XX. În plus, există o colecție valoroasă de manuscrise în persană, arabă și turcă. Pe lângă Departamentul de Est, Arhiva Istorică Bulgară (Bŭlgarski istoricheski arkhiv) conține materiale care datează în principal din secolul al XIX-lea și scrise atât în limba turcă, cât și în limba bulgară. În acest sens, NBKM este o bijuterie ascunsă pentru savanții din Orientul Mijlociu și Balcani.
Creație și dezvoltare
Istoria bibliotecii lui Chiril și Metodiu este destul de lungă. A fost fondată în 1878 și a primit numele Sofia Publică. Cu toate acestea, destul de repede a devenit Biblioteca Națională (1879). În perioada anilor 1870 și 1880, angajații NBKM au colectat diverse materiale otomane în bibliotecile din Bulgaria și le-au livrat către Departamentul de Est al NBKM.
În 1944, din cauza războiului, întreaga clădire a fost distrusă. Deși unele materiale au fost deteriorate iremediabil, s-au economisit multe. Toate acestea au fost transferate către depozitele locale de protecție împotriva distrugerilor ulterioare. La sfârșitul anilor 1940, toate acestea au fost returnate în clădirea principală a NBKM, care se numește și Biblioteca științifică centrală din Bulgaria.
Sediul actual a fost deschis oficial în 1953. Biblioteca și-a luat numele de la sfinții Chiril și Metodiu, care la sfârșitul secolului al IX-lea au inventat alfabetul chirilic. Monumentul a doi frați, care ține alfabetul chirilic în mâini, se află în fața clădirii și este, de asemenea, una dintre atracțiile orașului.
Salvarea documentelor
În 1931, ca parte a programului său politic bazat pe respingerea trecutului otoman, guvernul turc a vândut un număr imens de documente de arhivă otomană unei fabrici de hârtie din Bulgaria pentru a fi utilizate ca deșeuri de hârtie reciclată. Acest eveniment a devenit cunoscut sub numele de vagonlar olayı (incident vagon), deoarece documentele au fost transportate în vagoane feroviare, iar când evenimentele au devenit cunoscute în Turcia, a provocat dezbateri aprinse între oamenii de știință și politicienii din acea vreme. Imediat ce ofițerii vamali bulgari și-au dat seama că materialele erau de fapt documente guvernamentale otomane și nu deșeuri, acestea au fost depuse în biblioteca lui Chiril și Metodiu. Astăzi, aceste documente cuprind peste 70% din întregul departament estic al NBKM, care își continuă activitatea privind catalogarea și conservarea acestora.
colecții
NBKM are unsprezece colecții - de la cărți de manuscrise slave și străine la Colecția de facultăți orientale.
Colecția Departamentului de Est are două arhive principale: Arhiva Otomană și Colecția de manuscrise orientale. Arhiva istorică bulgară se află, de asemenea, în Departamentul de Est, deoarece include multe documente în limbile otomană și bulgară.
Colecția Sijill
Sijill este un registru de intrare-ieșire organizat de un qadi (judecător) sau adjunctul său într-o anumită soluție. De asemenea, include copii ale documentelor scrise de Cadi. Această colecție conține mai mult de 190 de exemplare din secolul al XVI-lea și până la sfârșitul secolelor al XIX-lea. Sunt catalogate după regiune, cum ar fi Sofia, Rousse, Vidin, etc. Majoritatea documentelor au înregistrări în fișierul cardului în limba turcă, fie în latină, cât și în limba otomană. Cel mai vechi document din Sofia datează din anul 1550, în timp ce marea majoritate aparțin secolului al XVIII-lea. Majoritatea sunt din Vidin și din Sofia. Cea mai mare parte a colecției a fost digitalizată și disponibilă pe site-ul oficial al Bibliotecii Cyril și Methodius.
Registrele Wakf
În dreptul islamic, waqf (waqf) este proprietatea pe care o persoană sau un stat privat a transferat-o în scopuri religioase sau caritabile. Această colecție conține mai mult de 470 de registre separate de waqfs (din secolul al XV-lea și al XX-lea). În plus, unele alte registre de waffs pot fi găsite în colecția sijill. Sunt scrise mai ales în limba otomană, iar unele dintre ele în arabă. Cel mai vechi registru de waqfs datează din 1455, iar ultimele datează din 1886.
Fonduri diverse
Această colecție include restul documentelor otomane din secțiunea estică. Multe studii catastrofale (timar, zeamet și icmal) pot fi găsite în această colecție. Există, de asemenea, diferite alte tipuri de ledger și ledger (ruznamce). În plus, aceste fonduri conțin toate documentele individuale, cum ar fi fermierii, buruldu, arzukhaly, ilam și diverse corespondențe și materiale individuale.
Majoritatea acestor materiale otomane din această colecție sunt catalogate în funcție de regiunea din care fac parte și fiecare regiune are un fond separat cu un număr diferit.
Majoritatea înregistrărilor din numerele de fond ale bibliotecii Cyril și Methodius au date, iar unele dintre ele includ cuvinte cheie precum „militar”, „biserică”, „impozitare”, timar, oferind câteva informații de bază despre tipul de document. Din păcate, nu există alte informații disponibile cercetătorului despre documentele din catalog. Cu toate acestea, există câteva publicații, scrise în principal de angajații departamentului estic, cum ar fi listele și cataloagele de fonduri selectate ale documentelor otomane care vor fi utile. Numărul de documente din această colecție depășește 1.000.000 și nici unul dintre ele nu a fost digitalizat. Datele lor variază între secolele al XV-lea și al XX-lea.
Colecție de cărți manuscrise orientale
Are aproximativ 3800 de volume în arabă, turcă și persană. Cel mai vechi manuscris este o copie a colecției de hadiți ai lui Muhammad al-Bukhari al-Jami al-Sahih (810–870). Unul dintre cele mai valoroase manuscrise ale acestei colecții este o copie a operei geografului arab din secolul al XII-lea, Muhammad ibn Muhammad al-Idrisi, Nuzhat al-Mushtak, Ihtirak al-afak („Divertismentul uzatelor rătăcind prin regiuni”). Există cataloage parțiale ale acestei colecții în engleză, arabă și bulgară.
Manuscrise străine și slave
Această colecție este reprezentată de documente medievale și medievale târzii și însumează un total de aproximativ 1700 de articole. Practic, acestea sunt cărți manuscrise cu conținut religios și dogmatic, destinate utilizării liturgice și nevoilor cotidiene ale vieții monahale: evanghelii, psalmi, apostoli, rânduieli, liturgici, rachete, diverse tipuri de colecții, calendarul instrucțiunilor morale, colecții mixte de conținut, inclusiv deseori diverse scrieri apocrife, colecții de imnografii, colecții de legi laice și regulamente bisericești (nomocanoni), cărți liturgice, bidoluri, etc. Ele conțin, de asemenea, literatură laică și științifică Atura: lucrări traduse și originale, inclusiv lucrări din antichitate, Evul Mediu, exemple de gândire științifică europeană, renaștere bulgară (romanul lui Alexandru, pilda calului troian, lucrări istorice, scrisori, manuale, dicționare, diverse tratate etc.).
Colecția de cărți manuscrise slave conține monumente literare din Bulgaria, Serbia, Țara Românească, Moldova și Rusia. Prezintă materiale istorice bogate din cultura scrisă în Evul Mediu târziu, epoca stăpânirii otomane și renașterea națională bulgară.
Printre manuscrisele semnate, se pot vedea numele scriitorilor precum preotul Dobreisho, preotul Ioan, preotul Gerasim, călugărul Rila Mardarius, călugărul Spiridon, preotul Visarion Debar, Peter Grammatik, preotul Daniil Etropole, profesorul școlii Nedyalko și fiul său Filip, Yosif Bradati Nikifor Rilsky, preotul Pamvo Kalofer, Peter Tsarsky, preotul Pancho, Sofroniy Vratsky și alții. Colecția de manuscrise grecești, cele mai multe fiind create pentru nevoile liturghiei, reflectă relația bulgarilor cu Patriarhia de Constantinopol. Aceste cărți continuă tradițiile culturale bizantine.
O parte valoroasă a colecției bibliotecii lui Chiril și Metodiu este Cantica Ecclesiastica (sec. 18-19). Această carte conține 34 de imnuri - anastasimataruri, katabasiai, heirmologii etc., majoritatea fiind scrise în limba bulgară și decorate cu ornamente decorative.
Literatură străină și periodice
Colecția de cărți străine însumează 767.239 de volume și periodice - peste 10.000 de titluri în 726.272 de volume. Achiziția de lucrări clasice în limbi străine în domeniul științei, culturii și literaturii are cea mai mare prioritate, inclusiv cărțile care au primit premii autoritare internaționale și naționale; rapoarte științifice din congrese și simpozioane; colecții de Bulgarica, Balkanika și Slavica, primele ediții de lucrări ale unor autori clasici și contemporani. Publicațiile străine sunt colectate într-un singur exemplar în limba originală. Publicațiile achiziționate sunt prezentate în cele mai comune limbi: engleză, germană, rusă, franceză, balcanică și slavă. Publicațiile într-o limbă rară sunt traduse într-una din limbile europene.
Domeniile prioritare pentru achiziția de cărți străine și periodice ale bibliotecii Cyril și Methodius sunt: matematică, filozofie, științe sociale, drept, economie, politică, sociologie, relații internaționale, istorie, cultură, știință, biblioteconomie, studii bibliografice și cercetări științifice, studii regionale, istoria artei, lingvistica, critica literara si fictiunea. O atenție considerabilă este acordată domeniilor științifice interdisciplinare, cum ar fi sociolingvistica, științele cognitive, antropologia, politica etc.
